Revizuirea Constitutiei
Existenta puterii bicefale a fost un motiv principal al luptelor politice din ultimii ani in Romania. Parlamentul si Presedintele sunt reprezentantii directi ai poporului roman, prin prisma faptului ca atat parlamentarii cat si presedintele sunt alesi prin vot direct. Astfel, se constata nevoia reformarii statului si a institutiilor sale. Pe scena politica, aceasta situatie se traduce prin necesitatea modificarii Constitutiei Romaniei.
Majoritatea liderilor politici s-au declarat de acord cu modificarea Legii Fundamentale a Statului, insa apar disensiuni atunci cand modificarea sau schimbarea acesteia trebuie facuta in favoarea unei republici prezidentiale (presedintele ar avea mai multe prerogative) sau in favoarea unei republici parlamentare (Parlamentul ar detine mai multe prerogative).
Cei care sustin regimul parlamentar sunt de parere ca o democratie parlamentara ar asigura într-o masura mai mare principiul controlului reciproc între puteriile statului, executivul depinzand de increderea legislativului.
Suporterii sistemului prezidential sustin faptul ca acest sistem garanteaza mai bine separarea puterilor in stat: executivul este complet independent de legislativ si o persoana nu poate fi simultan membra in ambele pueri. Un presedinte cu puteri executive largite are capacitatea de a lua decizii mult mai rapid decit o putere executiva care depinde de acceptul legislativului.
In Europa, majoritatea statelor sunt democratii parlamentare, cum ar fi: Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Luxemburg, Noua Zeelanda, Grecia, Danemarca etc. Reprezentativ pentru modelul regimului prezidential este democratia americana. Totodata, in Europa exista si sistemele semi-prezidentiale (Presedintele este ales prin vot direct, iar Prim-ministrul este ales de Parlament), precum Franta, Austria, Finlanda, Irlanda, Slovacia.
|