RADIO ROMANIA CULTURAL
http://www.qvorum.ro
Interventie in emisiunea Cultura.net, Radio Romania Cultural, 24 octombrie 2008
Transcript
Moderator: Catalin Sturza
Catalin Sturza: În aceasta saptamâna l-am invitat la Chat Room pe Doru Frantescu, director al Institutului European pentru Democratie Participativa – Qvorum.
Ce este Institutul European pentru Democratie Participativa si de unde a pornit ideea „Busolei politice”?
Doru Frantescu: IEDP, sau mai pe scurt Institutul QVORUM, este o organizatie non-guvernamentala, apolitica, care isi dedica activitatea identificarii si implementarii celor mai bune practici pentru implicarea cetatenilor obisnuiti in procesul de formulare a deciziilor si a legislatiei.
Instrumentul BP este tocmai una dintre aceste practici, ajutand cetatenii sa identifice cu usurinta care sunt punctele de vedere ale partidelor pe subiecte de larg interes si putand identifica in acest fel care forte politice se afla cel mai apropape de propriile optiuni sociale, economice sau politice.
Doru Frantescu: Asa este, BP a fost aplicata cu succes in tari din Europa Occidentala si Statele Unite si chiar am fost surprinsi sa constatam ca acest model democratic intarzia sa apara si in Romnania. Astfel ca am spus de ce sa nu fim noi primii care adapteaza acest model situatiei politice autohtone, si, beneficiind desigur si de sprijinul tehnic al partenerilor nostri de la firma de IT am reusit implementarea cu succes a modelului.
Catalin Sturza: „Political compass” stabileste, pe doua coordonate, sociala si economica, orientarea politica a respondentilor, în vreme ce „Busola politica” merge pâna la a compara optiunile politice ale alegatorului cu cele ale partidului si la a stabili, direct, compatibilitatea dintre alegatori si partide. De ce acest pas suplimentar, de ce nu v-ati rezumat la a spune ca optiunile unui respondent cad mai la stânga sau mai la dreapta?
Doru Frantescu: Motivul este simplu, si anume pentru ca din pacate in mediul politic autohton partidele nu se ghideaza intotdeauna dupa ideologia pe care o afiseaza, ci de multe ori au actiuni in totala contradictie cu doctrina si platformele program. Desi initial ne gandisem si noi la varianta incadrarii partidelor si a cetatenilor totodata pe axa stanga-dreapta, dupa ce am pornit cercetarea si am studiat comportamentele partidelor ne-am dat seama ca acesta nu este un plan viabil. In plus, in Statele Unite avem parte numai de doua partide, in timp ce la noi esicherul politic este mai complex.
Si la urma urmei acest instrument este destinat cetateanului obisnuit, care poate nu-l intereseaza sa afle la modul abstract daca e de stanga sau de dreapta, ci vrea sa stie la modul concret cine ii reprezinta cel mai bine interesele.
Catalin Sturza: Cum ati identificat pozitia ideologica a unor partide politice, vizavi de „grila” busolei politice?
Doru Frantescu: Pozitiile partidelor le-am identificat nu numai prin prisma ideologiei, ci mai ales prin prisma actiunilor pe care partidele le-au avut de-a lungul ultimilor 4 ani ce corespund prezentei legislaturi. Ma refer aici la proiectele de lege initiate, la felul cum au votat in Parlament precum si la luarile de pozitie oficiale si punctuale pe aceste chestiuni.
Catalin Sturza: În ce sens ar putea sa lamureasca acest quiz alegatorul? E adevarat, busola nu-ti va spune cu cine sa votezi. Însa la ce bun sa afli ca viziunile tale sunt compatibile cu cele ale unui partid cu care, din cauza liderilor sai politici, n-ai vota niciodata? Poti sa afli, facând testul, ca ai votat întotdeauna partidul cu care, dpdv al ideilor, te potrivesti cel mai putin, dar care, din punct de vedere al membrilor sai, ti-e cel mai pe plac.
Doru Frantescu: Intr-adevar, unii dintre repondenti ne-au scris ca desi se potrivesc mai degraba cu un partid, asa cum a reisit din testul nostru, nu vor vota niciodata cu acel partid pentru ca antipatizeaza liderul sau liderii sai. Sigur, simpatiile personale joaca rolul lor important in definirea optiunii de vot. Insa vreau sa va spun ca de multe ori acest lucru se intampla tocmai pentru ca alegatorii nu reusesc sa se lamureasca asupra programului unui lider politic, ci ceea ce le ramane in memorie sunt acuzele la adresa contra-candidatilor sau actiuni de binefacere larg mediatizate. Tocmai de aceea noi am vrut sa avem un prim demers catre infomarea cetatenilor intr-o maniera facila si interactiva astfel incat votul sa fie cat mai putin unul emotional si cat mai mult unul pe baza de program politic impartasit de cetatean.
Catalin Sturza: Alegatorii voteaza, pâna la urma, oameni sau idei? Poti vota un partid politic din România pe baza argumentelor ideologice, când oamenii sai sunt un foarte puternic contraargument?
Doru Frantescu: Trebuie sa va spun ca avem SI destui repondenti care ne-au spus ca rezultatul testului i-a bulversat putin si ca or sa se gandeasca mai mult in privinta partidului pe care il vor vota. In sensul ca o data ce au devenit informati cu privire la cine le-ar putea apara cel mai bine interesele, simpatiile sau antipatiile personale au trecut pe locul secund. Noi speram ca aceasta categorie de persoane sa se largeasca tot mai mult, pentru a contribui la stimularea dezbaterilor pe proiectele politice concrete si la reducerea cat mai mult a campaniilor negative, bazate DOAR pe scandaluri si acuzatii la adresa adversarilor politici.
Catalin Sturza: Iata cum ar arata Parlamentul, conform raspunsurilor la „Busola politica”: liberalii ar avea 29,39 % dintre mandate, PSD-ul 19,5%, PC-ul 18,15, PD-L-ul 14, 55% iar celelalte partide politice ar fi neparlamentare. Ce reprezentativitate au aceste rezultate pentru întreaga populatie a României? Sunt ele relevante si pentru alegatorii din mediul rural, al caror acces la Internet si, implicit, la acest test e mult mai dificil?
Doru Frantescu: Nu, sigur ca pentru alegatorii din mediul rural nu sunt relevante in acest moment si nici nu ne-am propus acest lucru. Speram ca, odata cu penetrarea internetului si catre aceste zone lucrurile sa se schimbe incet-incet. Publicul nostru tinta este reprezentat in momentul de fata de mediul urban, utilizator al internetului si interesat intr-o oarecare masura de viata politica. Relativ la acest segment de populatie pot spune ca rezultatele pot fi considerate reprezentative, avand in vedere ca pana in acest moment testul nostru politic a fost facut de aproape 6.000 de persoane. Insa trebuie tinut de faptul ca este la latitudinea fiecarui cetatean sa tina cont sau nu de rezultatul care i-a iesit la testul nostru.
In acest moment prelucram o parte din date si vom fi in masura sa dam publicitatii in cursul saptamanii urmatoare o serie de statistici foarte interesante cu privire la optiunile utilizatorilor Busolei Politice.
(10/24/2008)
|